Squali porbeagle più di dui metri in vicinanza di a costa di Trégor! È questu ùn hè micca un rumore: u costarmoricanu Didier Brémont li hà filmati. Imagine rare, ancu sì a presenza di squali hè cunnisciuta dapoi un bellu pezzu.
"Ancoraghju a mo barca, mi immersu sottu, è aspettu." Un ora, qualchì volta di più, qualchì volta per nunda ... ma micca sempre! Questa hè a tecnica chì Didier Brémont, videògrafu appassiunatu, messu in opera u mese scorsu per girà nove immagini di "squali di mole»Massivu (« n'avemu valutatu unu à trè metri! ») Al di là di u Trégor, in Côtes-d'Armor. È sì ùn era micca a so prima riunione ("I seguitu da dui à trè anni" - altri video ponu esse visti in ligna), questu hà datu immagini rare.
Soprattuttu raru cum'ellu hè dettu porbeagle, chjamatu ancu maraîche, era guasi sparitu, vittima di a pesca eccessiva soprattuttu in l'anni 50. Hè oramai prutetta, ramenta l'Associazione per u Studiu è a Conservazione di i Selachiani (Apecs), basata in Brest.
Fantasie è testimunianze di phony
Ma quale dice chì u squalu dice fantasìi è "denti di mare", soprattuttu chì u squalo porbeagle face parte di a stessa famiglia di squali chì u famosu squalo biancu è u mako, un'altra specie potenzialmente periculosa. È u situ Wikipedia per riportà, senza riferimentu specificu, un attaccu annantu à una barca induve i membri di l'equipaggiu sò stati trovi cù i so cranii rotte, "u capitanu cù un pezzu di legnu chì perforava u so corpu".
"Bidon", fetta Didier Brémont, quandu l'Apecs sottolinea chì ùn ci hè micca evidenza affidabile di un accidente chì coinvolge sta spezia. "I squali larghi venenu à aduprà sticci è sgombri direttamente nantu à e linee", spiega l'associu. Esagerazione o cunfusione cù altre spezie face u restu ... "
Mari profundicu
Intantu, perchè in u Trégor è micca in altrò in Bretagna? "Ùn sapemu micca, ammettemu i spezialisti, ma ùn hè micca perchè l'imaghjini venenu principalmente da Trégor chì u squalu stessu hè prisente solu quì." Per sapè ne di più, Apecs vuleria ancu impiantà marcatori nantu à uni pochi di campioni per permette di seguità li.
Tuttavia, ferma à truvà i fondi (marini). Intantu, cum'è cù i squali baschi à i quali dedica una grande parte di e so risorse, l'associu incuragisce à tutti quelli chì si trovanu cù un esemplariu à cuntattallu.
www.asso-apecs.org è 02 98 05 40 38
source: http://www.letelegramme.fr/