In Sudafrica, i pinguini anu pigliatu una spiaggia in Cape Town. L'attrazione attrae turisti di tuttu u mondu ogni annu. Sfurtunatamente, dapoi un seculu, e so spezie anu cuntinuatu à calà: a cunsequenza di u cambiamentu climaticu è di una vechja tradizione culinaria.
-By Margaux Solinas in Cape Town (Sudafrica).
Foto: Greg Lecoeur
In Boulders Beach, una spiaghja in a regione di u Capu in Sudafrica, i pinguini trascinanu e so zampe cù dolcezza è goffu. Sabbia bianca, un mare fretu è fretu, a culunia pare una cartolina. Hè isolatu da a cità a più vicina, Simon's Town, è offre una vista mozzafiato di l'Oceanu Atlanticu chì si lampa in i scogli circundanti. Una passerella di legnu vola sopra l'habitat di questi acelli marini, induve turisti di tutte e nazionalità si godenu di a vista.
U Spheniscus Demersus, di u so nome latinu, face parte di una ligna d'uccelli assai specifica: i sfeniscidi. Sicondu l'enciclopedia Universalis, questi sò l'unicu "Campà in l'acqua fredda di l'emisferu sudu." Di piccule dimensioni, sò vestuti cù un vestitu neru è biancu in cunfurmità cù a so spezia. Ogni annu, perdenu a so capacità di entre in acqua per 21 ghjorni, durante a so muta, durante a quale appariscenu e piume nove. Si nutriscenu principalmente di scole di sardine è acciughe. Oghje, sò l'ultimi rappresentanti di i pinguini miridiunali africani chì campanu in una zona calda di a pianeta.
Foto: Greg Lecoeur
Ma sti picculi esseri, chì fascinanu tantu i visitori di a regione, sò seriamente minacciati. A so populazione hè cascata di 90% in solu un seculu, secondu e figure ufficiali di u ministeru sudafricanu. A diversità di l'altri diciassette tippi chì campanu nantu à u restu di a Terra, l'acellu marinu di u Capu ùn hà micca riesciutu à adattassi à u riscaldamentu climaticu è à altre trappule eculogiche. " In a so forma più simplice, a trappula ecologica hè un habitat di bassa qualità induve e spezie ùn sopravvivenu. Tuttavia, alcune organizzazioni preferiscenu, per e so ragioni, st'ambiente à l'altri lochi cun attributi migliori ", spiega u zoologu Richard Sherley di u Dipartimentu di l'Ambiente è u Sviluppu Sostenibile di l'Università di Exeter in Inghilterra. E "trappule eculogiche" li chjudenu dunque in un habitat micca adattatu per a so sopravivenza è u so modu di funziunamentu.
Foto: Greg Lecoeur
Spheniscus Demersu, pinguinu fedele
Classificatu trà e spezie in periculu nantu à a lista rossa di l'Unione Internaziunale per a Conservazione di a Natura (IUCN), u pinguinu africanu hè vittima di un circulu viziosu. Si face à dumandassi cumu una spezia cusì pupulare trà i turisti pò esse passata da 32 individui à 000, in un seculu, secondu e figure di u guvernu sudafricanu. Tuttavia, sta famiglia di pinguini ùn hè micca u scopu di u braconnage.
Sfurtunatamente, u so modu piuttostu particulare di ripruduzzione ùn li permette micca di proliferà per un cortu periudu. U pinguinu africanu hè monogamu. Mantene u so cumpagnu (o u so cumpagnu) per a vita. In altre parolle, l'acellu miridiunale ùn cambia micca di cumpagnu finu à a so morte. Luntanu da avè adattatu à i turmentati standard romantichi di u XXIesimu seculu, a so populazione ùn pò micca piantà u prucessu di estinzione chì persegue questi picculi animali di u Sudafrica. Ma u so modu di accuppiamentu ùn hè micca a causa maiò di a calata.
Foto: Greg Lecoeur
Omu, trà turbulenza è manna di soldi
Sò circa 60 turisti à l'annu per pisà e tavule longu à u mare. Smartphones in manu, pronti per selfie, cù i becchi sturduliti è curiosi di i pinguini daretu à a buttega, sti visitatori creanu un andatu è ritornu custanti in a zona. santuariu. Se l'entrata pagante, 000 Rands, o circa 55 euro, contribuisce à a ricerca è a preservazione di l'acelli marini, a presenza di l'omu custituisce un veru paradossu. Perchè u mutivu principale di l'estinzione di e spezie miridiunali vene da l'omu.
Foto: Greg Lecoeur
"A mancanza di pesci hè unu di i prublemi maiò di u pinguinu africanu, per via di u spargimentu di petroliu da e barche in mare è di a pesca eccessiva presente nantu à e coste"dici Richard Sherley, u zoologu. A pesca industriale hè unu di i fattori più impurtanti in queste richieture ambientali. Tuttavia, certi Sudafricani anu diventatu cuscenti di u periculu di i Capicci Pinguini chì sparisce."U so ambiente hè sempre più minacciatu chì u sviluppu umanu invade u so habitat è e temperature attuali crescenu", dice David Viljoen, studiente di dottoratu à l'Università di Cape Town in sviluppu durevule. Hè per quessa chì sò oramai prutetti da u Dipartimentu di l'Affari Ambientali di u guvernu sudafricanu è perchè l'acelli di Cape Town sò diventati un'attrazione turistica, dunque remunerativa è cunsiderata cum'è un interessu cullettivu.
Foto: Greg Lecoeur
"Oghje ghjornu, u più grande periculu chì li minaccia hè l'interferenza cù l'omu", spiega Louise Gadney, guardia di a Riserva Naziunale di u Capu Sud, Sanwood, incaricata di u territoriu di Boulders Beach. Vesta cù un uniforme kaki è una giacca nera, sta ghjovana donna patrulla intornu à a spiaggia turistica. Ogni ghjornu, prova à pulì i rifiuti ghjittati da i viaghjatori, mentre cuntrolla chì nisun pinguinu soffri di malatie. Malgradu i sforzi di rangers è scientisti, i turisti sfacciati trovanu sempre un modu per vene è interagisce fisicamente cù l'animali.
Camminendu nantu à i casci d'ova ...
Circa 1967 anni fà, l'ove di pinguinu eranu assai apprezzate da u populu sudafricanu. A so racolta hè stata pruibita dapoi u XNUMX. Stu piattu hà rimpiazzatu i costosi ovi di struzzu è hà cambiatu quelli di e galline. Una festa per e papille gustative, benintesa, ma una prumessa di morte per l'acelli marini. A tradizione culinaria s'hè sviluppata dapoi. Per a ghjente di Cape Town, manghjà l'ove di Spheniscus demersus ùn hà più sensu. "A so discindenza ùn duveria mai esse stata a mira di i nostri babboni", esclama Garron Karamitas, cittadinu di Cape Town. L'omu hè un 'Afrikaans', discendente di e culunie Olandesi stabilite per seculi in Sudafrica. A so carcassa hè vicina à u metru 90."I pinguini africani sò criaturi cusì dolci è inofensivi, ùn duverebbe micca accadutu". Sta caccia à l'ovu hè principiata in l'anni ottanta. À l'epica, i lucali ùn sapianu micca chì una tale pratica decimaria a spezia. "U fattu chì e generazioni precedenti manghjessinu solu l'ova mostra chì ùn pensavanu micca chì e culunie si collassinu." testimunieghja David Viljoen. Ogni sera e patrulle di i rangers feghjanu chì a caccia à l'ovu ùn diventa più una abitudine.
Foto: Greg Lecoeur
I residenti di a regione di u Sudafrica, induve i pinguini si riuniscenu per tuttu l'annu, parenu più preoccupati per l'estinzione di e so spezie naziunali. "Hè veramente deludente chì ci sia una sola culunia in Sudafrica!" Garron Karamitas hè indignatu. "E misure applicate da vinti anni, cum'è u rispettu di u so habitat o distanze ragiunevuli da l'omu, devenu esse più numerose per chì sta culunia unica ùn sparisca micca da u nostru paese"., sottolinea u Capetonian.
David Viljoen hè d’accunsentu cù Garron Karamitas, chì hè ancu inchietu per l’avvene di l’acellu meridionale.«Hè di primura ch'elli contininu à ripruducesi. Hè assai impurtante chì l'ove sianu prutette da u guvernu cù l'aiutu di l'associazioni ambientali ". I so ghjovani à u caldu, u spheniscus demersus devenu ancu esse trasferiti. U so habitat ùn risponde più à i so bisogni. Per ripupulà e coste, a culunia deve truvà altre spiagge induve i pesci saranu più in abbundanza.
Malia spiaggia
I pinguini di capi facenu u nidu di Boulder Beach è Stony Point (situatu trà Cape Town è Hermanus). "Hè una decisione di a spezia è micca furzata da l'omu", specifica a ranger Louise Gadney. U territoriu chì serve da rifugiu per sta spezia ùn hè micca u so primu habitat naturale. A so culunia hè stata osservata per a prima volta in questu locu in u 1983. Dapoi, sta spiaggia hè stata interamente occupata da ella. I scienziati ci anu custruitu piccule nicchie di plasticu chì formanu rifugi per l'acelli marini. In un iniziu, u spheniscus demersus avia trovu l'ambiente ideale, finu à i primi segni di mancanza di alimentu osservati in l'anni 2000.
Foto: Greg Lecoeur
Oghje, ùn ponu più mantenesi quì da soli. Prutetta, difesa, ma micca (ancu) nutrita da l'ambientalisti è i zoologi di a Sudafrica, a so demugrafia ùn hè ancu avanzata di manera pusitiva. "U so percentuale di sopravvivenza cala", spiega un studiu realizatu da l'Università di Exeter è Cape Town, datatu di ferraghju 2017. "I pinguini ghjovani cercanu i lochi induve u mare offre basse temperature è alti livelli di clorofille" pudemu leghje, "ciò chì significa chì cercanu una forte presenza di plancton è pesci chì si nutriscenu ". Ma l'eventi fatti da l'omu cum'è a pesca industriale, ma ancu u riscaldamentu climaticu (chì a Terra travaglia), impediscenu cusì à l'acellu marinu di ricustruisce u so nidu in un locu stabile. I currenti marini in Cape Town ùn parenu più adatti. Eppuru l'ambientalisti ùn anu micca dettu a so ultima parolla.
Foto: Greg Lecoeur
I ghjochi ùn sò micca fatti
Tuttu ùn hè micca persu per i cugini di i pinguini. David Viljoen cunferma chì i Sudafricani anu sempre speranze di vede Spheniscus demersus rinasce da e so cennere."Hè impurtante chì a prutezzione cuntinuessi è serà infine necessariu sapè da chì parte l'omu piglierà in l'anni à vene in quantu à l'ambiente". Si dice. «Cum'è una sola culunia, a cumpetizione per e risorse hè menu per i pinguini di u Capu. Questu duveria esse abbastanza per creà un equilibriu chì riavvia, ancu se chjucu, una nova pupulazione di pinguini di u Capu ".
Foto: Greg Lecoeur
Tuttu si face per pruvà à salvà una culunia "stabile", secondu a ranger Louise Gadney. Per avà, ùn ci hè una suluzione ideale per e spezie, ma i scentifichi anu ancu speranza. "Avemu travagliatu cù u guvernu sudafricanu per pruvà à cunservà e sardine è acciughe chì bagnanu in l'acqui vicinu à Boulders Beach è Stony Point." »dice Richard Sherley, i so ochji cunfidenti. A spiaggia face digià parte di una riserva naturale, è a pesca hè strettamente pruibita quì. I scienziati volenu allargà sta prutezzione à l'area circundante è ùn sò micca soli: parechje iniziative di cunservazione, cume l'aree marine prutette, sò ancu sustenute da u guvernu. U passu prossimu serà di creà novi insediamenti in u Capu Occidentale, "In un habitat riccu" cunfirma u scientistu. "Semu ottimisti nantu à a situazione, a calata pò esse fermata, ancu inversa, se l'omu rispetta u so ambiente".
Articulu di Margaux Solinas
Comment 0
Perfettu ! Travagliu da facilitatore st'estate (agostu) in Hyères è circava solu induve pudè immerse durante i mo ghjorni di riposu .... pudemu dì chì st'articulu hè puntuale, u tengu à manu è ... à prestu 🙂