Un studiu geneticu a cunferma: un pratu di Posidonia osservatu trà l'isule di Formentera è Ibiza averia trà 80.000 è 200.000 anni. Si dice chì hè u più vechju organisimu vivu di a Terra. Megliu, 3,5 à 8,9% di Posidonia oceanica averia parechje volte centinaia o milla anni. Ancu più ragione per prutege sta pianta endemica di u Mediterraniu.
POSIDONI, DIVERSI TEMPI CENTENARI O MILIENI
La PosidoniaPosidonia oceanica hè una pianta fiorita endemica di u Mediterraniu. Ella vive trà a superficia è a prufundità 40 metri. Oasi di vita per parechji organisimi, ghjoca ancu un rolu cruciale in a lotta contru l'erosione di a costa marina.
A Posidonia mediterranea si pò ripruduce sessualmente pruducendu fiori in auturnu è dopu frutti (alivu di mare) in primavera. I letti d'erbaccia marina si ponu spannà ancu à l'urizuntale attraversu a ripruduzzione asessuale. E piante novi si sviluppanu per via di a crescita relativamente lenta, 5-10 cm à l'annu, di i rizomi. Tutti l'urganisimi chì parenu attraversu stu modu di ripruduzzione vegetativa sò geneticamente identichi o estremamente simili.
Sophie Arnaud-Haond, affiliata à Ifremer è l'Université do Algarve in Portugallu, è parechji di i so cullaburatori, anu realizatu un studiu destinatu à determinà l'età di numerose Posidonia oceanica in u Mediterraniu. À u largu di l'isula di Formentera, i dati genetichi anu cunfirmatu a prisenza di un erbariu chì si stende annantu à una lunghezza di 15 chilometri. Si stima chì hà campatu da 80.000 à 200.000 anni è hè dunque u più vechju organisimu vivente di a Terra. Questi risultati sò publicati in a rivista Plos One.
Scopri di più: scienze futura
Comment 0
Assulutamente caru Christophe, vedu chì site bè infurmatu nantu à sta bestia, chì hà dettu, pare chì stu molluscu simpaticu, perdi un pocu di a so putenza velenosa, se l'attacchi sò troppu vicini, ma sò quantunque formidabili ...