Thomas Vignaud cumu si deve cuncilia cù i tiburi?
Saluta, pudete presentà?
Hè sempre difficiule di presentà si, ma di situà in relazione cù u cuntestu:
Aghju passatu assai tempu in mare, sopratuttu quandu eru trà 7 è 11. Eru in acqua a maiò parte di u tempu fighjulendu, amparà, capiscendu, tutta a vita chì abbonda in l'ecosistemi marini.
Hè in questu momentu ch'e aghju scontru i mo primi tiburoni, hà fattu a mo prima buttiglia in immersione. A 9 anni, sò stata fieru di falà à i metri 10 senza avè amparatu tecniche di respirazione!
Aghju passatu assai tempu per a pesca, dopu per a caccia, cun un fucile 70 cm, fieru di u mo primu "trofeu" in 11 anni, una barracuda. A pesca è a caccia m'hanu amparatu assai nantu à u mare è à i pesci, ma dinò nantu à a cunservazione è l'impattu chì l'omu pò avè nantu à l'oceani.
Aghju studiatu in biologia / ecologia marina mentre passavu u mo buceu è altri gradi per diventà un monitor (ancu apnea).
Aghju compiu a mo furmazione cù d'altri certificati cum'è rebreathers, o "class IIB" (immersione prufessiunale). Eru ancu interessatu à a fotografia sott'acqua è aghju avutu a furtuna di vince parechji premii cumprese un Golden Diver in Antibes in u 2008.
In parallulu, aghju cuntinuatu i mo studii cun un Maestru, dopu una tesi, è aghju travagliatu cù i tibi dapoi 2007. S'hè impostu naturalmente cum'è passione.
Aghju travagliatu ancu nantu à altri sughjetti è altre missioni ma sempre in l'ambiente marinu. In u 2014, aghju urganizatu a spidizioni "Eqalusuaq" in Alaska cù 3 amichi, è grazie à parechji sponsor è partenarii.
Stu documentale hà guadagnatu parechji premii in i festival "Natura" europei grazie à u talentu di i direttori. L'idea era di dà u gustu di l'avventura à i più giovani, o à i più timidi. Nunda cum'è entra in i profondi di a Natura à rispettà è esce trasfurmatu.
Dopu, aghju travagliatu principarmenti in Fiji nantu à i squali, in un cuntestu ecoturismu più orientatu, cù sempre parechje idee è prughjetti in mente! Aghju a furtuna di avè un puntu di vista sia accademicu ma ancu in terra, per quessa una comprensione particulare di l'ambiente. Stu mi permette di vede i limiti di tramindui, è a necessità di cuncilialli!
Ci hè assai di parlà in quantu à i squali oghje in a stampa. Pudete sapè più?
Pensu chì duvemu mantene è rinfurzà tutta a cumunicazione è a cuscenza chì esistenu intornu à u prublema di "squali", ma ancu chì alcune di e so campagne anu pocu effettu, perchè cumunicanu à persone chì sò dighjà cunvinte. Se una ONG publica un bellu visuale in Internet chì parla di u prublema, affetta solu u 0.01% di a pupulazione chì hè dighjà interessata à u prublema.
Avemu da fà più profonda à livellu di u guvernu è à u livellu di e populazioni chì ùn anu micca accessu à ste infurmazioni.
Per ghjunghje, una di l'opzioni hè d'utilizà celebrità, artisti o aduprà marche, cum'è qualcuni dighjà. Duvemu ancu esse attenti à u rispettu di certu associazioni chì utilizanu donazioni in costi operativi piuttostu da azzione concreta. Da a mo sperienza, pensu chì hè megliu per travaglià in locu chì in u mondu sanu, hè quì chì u cambiamentu vene.
Per vultà à i squali, iè, sò in periculu in parechji paesi, iè, duvemu agisce! A Francia, per esempiu, hè rispunsevule per i morti di centinaie di millaie di tiburini ogni annu per via di sponsorizatori cù i nostri imposti: milioni di euro sò investiti da u statu in a pesca di squali, direttamente o indirettamente (assai pesca accessori), per ùn dì micca u marketing di laissez-faire.
Mi piace assai sta metafora: uttene una nave spaziale chì cuntene tecnulugia, droghe, cunnuscenza di una civilisazione aliena distante, cum'è un rigalu.
Chì femu? Decidemu di fonde tuttu per ricuperà u metallu è fà forchette. Hè ciò chì testimoniamu quandu distrughjemu a biodiversità, in particulare i squali.
Questa furia deve piantà u più prestu pussibule, è tocca à i guverni esse fermu nantu à u sughjettu, senza sminticà di aiutà in a transizione. Hè quì chì (veri) associazioni è fundazioni ponu purtà un vantaghju: cumunicazione, sustegnu, sapè fà ...
Possu per dì di più nantu à u vostru travagliu in Fiji?
Cù piacè! A quistione di basa hè simplice: Quale hè u modu più efficau di mette in piazza un prugramma forte cù effetti pusitivi rapidi nantu à l'ecosistema (cume i tibi) chì hè sustinibili (cumpresi senza sussidi), pusitivu per e cumunità lucali , guvernu, turismu (alberghi, club di immersione, ecc ...) è a ricerca scientifica.
Chì si pò fà quì è ora d'avè u massimu impattu pusitivu nantu à a vita marina, cun un beneficu per tutti è un minimu investimentu, è pò generà u so propiu soldi.
In Fiji, a risposta hè vinuta abbastanza prestu. Aghju adupratu un strumentu chì hè spessu spaventosu (per ignuranza), ma chì pò esse formidabile: "Shark-Feeding", in francese "nourissage de requins". Pràtica cuntruversa! 20 anni fà, sarei statu contr'à: ùn sapemu micca abbastanza per piglià risichi, duvemu pensà à u principiu di precauzione, chì hè l'impattu annantu à l'ecosistema, ecc ...
Eppuru chì, in 2019, sapemu abbastanza per pudè fà bè. Hè cum'è un bisturinu: se l'hai dà à un zitellu, hè periculoso. Se da un chirurgu, hà da salvà centinaie di vita cun ellu.
Cusì aghju criatu u prugramma in 2015, chì hà dimustratu un grande successu à tutti i livelli: hè prufittuamente per l'investituri, hè bonu per i squali è l'ecosistema (à un certu puntu chì Ùn avia mai osservatu prima!), È a crescita per l'ecunumia lucale è per a scienza hè luntanu da negligibile.
Ognunu ci trova vantaghji, è ognunu ampara à rispettà u mare. Avemu travagliatu nantu à a creazione di spazii prutetti è parechji subacquei parlanu di un'esperienza indimenticabile, diventendu cusì grandi imbasciadori.
Altri hotel, videndu u successu di l'ecoturismo, anu lanciatu dinù prugrammi di cunservazione. Questi novi investimenti è azioni in più grande scala sò un bonu effettu "indirettu" chì ùn aghju micca veramente previstu.
E dopu, aghju rinfurzatu a cunniscenza di i squali, in particulare nantu à a delicatezza di e so persunalità, i so cumpurtamenti suciali, a so psicologia, u so modu di operazione ... travaglià megliu in modu sicuru.
Ciò chì hè stupente in questu prugramma hè chì ci entre in un cercolu virtuosu è tutti guadagnanu! Al di là di questi tanti impatti pusitivi, ci hè ancu, per esempiu, una riduzione di u risicu di attacchi di squali in a regione. Aghju pruvatu di fà un picculu riassuntu di l'impatti in francese ici et.
Cù quale spezie travaglia? avete digià avutu accidenti?
I travagliu principalmente cù tibi bulldog (10-20 à ghjornu), ma ancu tiburi tigre è tiburoni di limone. L'altre spezie (11 in totale nantu à u situ Fiji) sò troppu pocu frequenti o ùn interaccettanu micca veramente perchè i mastodoni spessu occupanu tuttu u spaziu - eccettu per un squarranciu maschile assai imprudente.
Parechje volte, mi aghju avutu averu da mantene cù i mo gammi per avè e mani libere perchè mi hà molestatu in u mo travagliu. Natava regularmente à mezu à i bulldogs chì avarianu fattu una bocca. I bulldog anu ancu una forma di rispettu per a vita: quandu a Nannina manghja, i bulldogs pruvate à truvà un angolo per piglià l'alimentu senza risicate ferite, ancu perde. Per osservallu cambia completamente l'imaghjini di u predatore cecu chì hè u tiburiu per parechje persone.
L'unicu accidentu hè statu di cutà me cù un cuteddu mentre nutriscia! Una ferita brutta, profonda, cù i tendini tagliati, è una forte emorragia chì si spallavanu è surtenu in nuvole regulare, mentre chì i squali 15 sballavanu intornu à mè. A so reazione? Fate una copia di salvezza quandu anu sentutu chì ci era qualcosa di sbaglià.
Va bè. Bisogna à capì chì i squali anu sensi super sviluppati, è chì sò abili à differenzà trà l'odore di e diverse spezie di pesci morti. Per elli, u sangue umanu, chì ùn hè micca abbastanza "grassu", ùn hà micca interessu, soprattuttu s'elli sentenu l'odore di u tonu vicinu.
E dopu, di novu, sti squali sò i nostri cullaburatori. Queste anu amparatu à mette l'omu in a casella "alliati" è ùn attaccanu micca un omu perchè sò capaci di identificalli è sapemu chì ùn hè micca presa. Hè differente cù i squali più salvatichi chì a volte anu più difficiuli à truvà cibo quandu ghjunghjenu l'età adulta è necessitanu più cibi, cù preda più grande.
Comincianu à circà in novi zoni (per esempiu, entre in una laguna, o entranu in l'onda) è "testanu" novi tippi di preda (per esempiu, un surfer, un natatore ...).
Hè sempre assai raru è si passa solu cù certi squali cù una persunalità particulare, ma pò accade. I squali alimentati è "educati" ponu ghjunghje in situ è avè manghjatu, se necessariu. Nisuna passeggiata in a laguna, senza risicu di piglià novi tippi di preda. D’altronde, cunniscenu digià à l’omu, quale pusonu in a scatula “alliati” è micca in preda - quant’è un Remora o un labre più pulitu. Questu ùn esclude micca u risicu per 100%, ma sè travagliate nantu à un prugramma intelligente cun rigore è disciplina, u risicu di attacchi in a regione diminuisce in realtà, ancu à una grande distanza da i differenti squali di l'area hè "educata".
D’altronde, basta à fighjà e statistiche: quesse sò e zone induve ci hè alimentazione chì ci sò i menu attacchi malgradu u fattu chì l'alimentazione sia troppu spessu fatta "cowboy" (cusì male fattu!) è malgradu u numeru assai più altu di interazzioni umani-squali in sti lochi.
I rari casi d'attentati sò causati, spessu da un "alimentatore" chì si prende risichi inutili, per esempiu quellu di vulè ghjucà à l'eroi davanti à a camera o u sommozzatore di u ghjornu ... Sò ancu contr'à l'alimentazione manuale, per parte sottu à certe cundizioni assai specifiche è eccezziunali, per un scopu specificu, scientificu o educativu (squalu), ma luntanu da e camerà.
Tuttu ciò chì mi fa pensà à Reunion ...
Sughjettu spinoso! In vista di l'attacchi recenti, ùn ci hè una soluzione.
Unu di i modi pussibuli per riduce u risicu di attacchi hè di riconsiderà u prublema in tuttu u so livellu è quasi tuttu da u zero. Cù i novi dati scientifichi è l'esperienza acquistata, puderia pensà à un novu prugramma.
Certi azzioni intrapresi in u passatu sò stati cunsequenze di e reazzione emutivu, cusì ùn sò micca necessariamente adatti, per mancanza d'informazioni.
A situazione generale mi ricorda a storia di i paesi chì pruibiscenu a cummercializazione di i squali, vulendu fà bè. E barche cattiveghjanu quantunque tanti squali, eccettu chì invece di inchirià e so fureste è di vultà in portu, li tiranu morti in acqua è cuntinuanu à pescà, allora uccidendu più squali. Questu hà un effettu oppostu s'ellu ùn hè micca accumpagnatu da altre azione pensativa.
Pensu chì l'intenzioni eranu boni in Reunione, ma chì l'effettu era pervertitu da a forza di e cose. Oghje, s'hè deteriorata è trasfurmata in battaglie sterili, hè un passaghju!
A maiò parte di l'attori ùn sò micca sempre cumpetenti per capiscenu a prufundità di u prublema. Intu esagerare un pocu, ma imaginate u disastru se tutti i prufessori di matematica è meccanica in l'area venenu à a NASA per ripiglià u prugramma spaziale?
Avè 10.000 40 immersioni, avè surfatu o cacciatu per XNUMX anni in Riunione, avè vistu centinaie di squali in a vostra vita o ancu tuttu ciò chì hè accumulatu ùn basta micca, luntanu. In fatti ùn hà guasi nunda à fà, hè irrilevante (in inglese si diceria "irrelevante"). U prublema hè assai più cumplessu è richiede una vera comprensione di i squali, u so modu di reagisce, a so psiculugia, e so abitudine. Tuttu què ùn si pò amparà da i libri. A perizia lucale hè impurtante ma ùn deve micca rimpiazzà a vera perizia etologica.
Per pudè parlà più precisamente, averia ancu esse più trasparente ciò chì hè stata fatta. Induve u pianu d'azzione hè chjaru, ghjustificatu, cunvalidatu da l'esperti? Milioni di euro sò investiti per risolve stu prublema senza trasparenza vera. Spessu, gestione un prublema per mezu di sussidii chì ùn sò micca sempre bè aduprati è di una pulitica di emozione è di cumunicazione à pocu tempu.
In corta, ci sò parechje scunnisciute è hè un prublema cumplessu.
Sarà un prugramma simile à quellu chì avete sviluppatu in u travagliu Fiji?
Forsi. I paesi chì beneficaranu u più in a zona saranu Mauritius è Seychelles. In Reunione hè più difficiule per via di a geografia, ma hè pussibule. Se ci hè previstu, ci vole sopra tuttu istituisce un pianu d'azzione adattatu cù e persone competente. Certe volte e persone pensanu chì ponu travaglià cù i squali, allora rende quandu si realizanu chì ùn cuntrullanu micca nunda è sò paura! A volte dopu una piccula ... Ùn pò micca esse improvisata. Hè indispensabile chì stu pianu d'azzione sia conduttu da persone sperimentate, chì anu digià stabilitu stu tippu di prughjettu è chì anu digià travagliatu cù i squali di denti selvatici. Ùn simu assai tutti!
Ma l'effetti sò simplici:
- I squali sò alimentati allora si alluntaneghjanu da e spiagge è ùn si ne più lascianu in spazii più bassi. Ci hè ancu u menu risicu chì attaccanu novi tippi di preda postu ch'elli ùn sò più in mancanza di cibo.
- L'insignemu chì l'omu (è u surf in u casu di l'Isula Reunion) ùn ponu micca manghjatu!
- Avemu ottene una basa di dati cù e so personalità individuali, ancu s'ellu significa rimuovere i squali cunsiderati cum'è "in periculu".
Ùn escludenu micca altre azzioni in parallele, cum'è testi recenti per l'usu di pettini d'alba, u cuntrollu di a contaminazione di l'acqua, u monitore.
Ci hè parechje cose da fà è pruvà o cuntinuà, ma in pochi anni ùn ci hè nisuna ragione (eccettu u sabotaghju!) In modu chì u risicu di l'attaccu ùn pò micca cascà sottu u umbral naturale.
È mi ripettu: per quessa deve esse fattu BÈ! Parechji mudelli di immersione di squali da altri paesi ùn sò micca adatti per a Riunione.
Un cunsigliu se sè truvate di immersione in un squalu di bulldog?
Sì a vede, hè probabilmente sicura, per piacè!
Se ùn site micca sicuru: stà vicinu à u fondu, tene un ochju nantu à ellu, ùn esse micca hypnotizatu da un squalu à u risicu di ùn vedene l'altru o dimenticà i vostri cuscinetti, u vostru aria, u vostru cumpagnu . S'ellu vene troppu vicinu, affruntallu ancu s'ellu significa andà versu ellu brutalmente. Infine, ci hè un sonu chì si pò fà cù a bocca sott'acqua chì li spaventa in modu efficace, ma difficiule da sparte per iscrittu! Venite cun mè in a spedizione università di squali canadese avec SeaDoors in Filippine vi vi ampareraghju cù parechje altre cose!
Un ultimu messagiu?
Iè, à i pulitichi, omi è donne di u putere o chì anu accessu à a ricchezza. Pudete fà una sfarenza faciule grazia à u vostru status unicu.
Parlamemu assai di a perdita di a Biodiversità in questu mumentu, hè probabilmente u mumentu per agisce, per fà bè per tutti! Tuttu ciò chì serve hè un prughjettu lucale, una legge, una reorientazione, è pudete esse eroi. Micca i filmi, ma quelli chì esistenu veramente. Esse unu di quelli.
Comment 1
Bravo Thomas per stu articulu. Veju chì u vostru pensamentu evoluzione è si sente una maturità in u vostru discorsu.
Hè un bellu prughjettu chì avete realizatu in Fiji è spergu di pudè cuntinuà. Avete tutti l'utili per!