Jérôme Espla et Eric di Keyser hanu didicatu un 52 'à u santuariu Pelagos: creatu ci sò 10 anni da l'Italia, a Francia è u Monacu, hè un Eden fragile induve truvamu una cuncentrazione sorprendente di cetacei, ma chì hè ancu in core Strade mediterranee. È hè questa equazione difficile chì Pelagos hà da risolve constantemente.
PRIMU SU, IN TERRA SCunnisciuta
I cetacarii, Eric è Jerome sanu. Da e vivachi di ballerine umiliani in Polinesia à i delfini di u Mare Rossu, anu da esse creditu parechji fucilazioni nantu à u sughjettu. Ma ùn si ne imaginanu à a so porta o guasi. Finu à scuntrà "Patrice, una guida di pesca assai rispettuosa. In a cunversazione evoca i balene chì vede regularmente o i balene, i balene piloti, o i delfini chì Risso attraversa. Per pruvà u so puntu, ci porta cun ellu in mare Doppu 20 chilometri di navigazione nantu à una zona chì ellu cunnosce, u festival principia ... Avemu fattu parechji viaghji cun ellu è quasi ogni volta chì i grandi mammiferi eranu à a cita. voi. È questu ùn hè micca una coincidenza. Sò in u core di Pelagos.
L'EQUAZIONE DIFICULTATA
A zona hè vasta. Qualchì 87500 km2 situatu trà l'isule di Hyères, u Nord di Sardegna, è a costa italiana chilometri quadrati, un enormu triangulu in u mare di Liguri alzatu in sanctuariu 10 anni fà da Francia, Italia è Monaco. Per a prima volta, trè stati prutegianu inseme! E particulare cundizioni climatiche è idroluiche facenu a regione una zona ricca di plancton: una mansa di delfini è balene, attrati da questu Eden subacqueu, venenu per stà. Ma s’ella ci hè a più alta cuncentrazione di cetacei in tuttu u Mediterraniu, hè ancu un spaziu in quale l’attività umane sò assai impurtanti, sia d’imbarcu cumerciale sia d’imbarcazione di piacè. U scopu hè dunque significativu, uttene un equilibriu trà a preservazione di a fauna è u mantinimentu di l'attività umane.
A VINGTAINE DI SPECIE
In tuttu, una vintina di spezie di cetacei abitanu in acque mediterranee. I principali sò u delfinu turchinu è biancu (Stenella coeruleoalba), u delfinu tursiolu (Tursiops truncatus), a balena pilotu (Globicephala melas), u delfinu di Risso (Grampus griseus), a balena pinna (Balaenoptera physalus) è u cachalot (Physeter macrocephalus). Parechji censi anu stimatu u numeru di balene vive in u Mediterraniu occidentale trà 3 000 è 4 000 individui. Hè a balena a più cumuna in u Mediterraniu. "Una grande balena pinna, longa quasi 15 metri, diventa naturalmente u filu cumunu di u filmu". L'autori piglianu u partitu per personificà u gigante, "per chì l'osservazioni, dicenu, venenu direttamente da e prufundità è u core di Pelagos".
Fattu IN APNEA È RICICLINGU
Per ùn disturbà micca l'animali, l'autori di sicuru anu sparatu in apnea, o aduprendu chjassi di circuitu chjusu in stile militare. "In parechje spezie, e bolle è u sonu chì causanu sò cunsiderate agressione è spessu causanu una reazione di volu. "Anu ancu bisognu di esse pazienti: pigliate u tempu per capiscenu u cumpurtamentu di i cetacei, valutà a so trajectoria, è aspettate, aspettate dinò, chì u mumentu propice u lanciamentu. Si circundanu di i migliori specialisti, ascolta i so cunsiglii, apprufittate di l'esperienza di quelli chì quasi tutti i ghjorni sò in mare cù i cetaciani: Patrice, spezialista di vigilanza di balene, ma ancu parechje associazioni chì travaglianu in u santuariu. à una megliu cunniscenza di l'animali. È di ritornu in terra, i specialisti di i cetacei scriptanu l'osservazioni, spieganu ...
PELAGOS, CHIAL UNIQUE PER PRESERVARLI
Eric è Jérôme vulianu attraversu stu documentale di mustrà l'animali di sicuru, ma ancu di dà a voce à tutti l'attori interessati da Pelagos: Stati, autorità lucali, prufessiunali di trasportu marittimu, istituti di ricerca, ONG ... "Attraversatu l'ochji attraversati. , spieganu, vulia dimustrà l'equilibriu sottile chì oghje mantene e grandi cetacee in u Mediterraniu, trà scienza, ricerca, rispettu è cummerciale. Di fronte à l'industrializazione di u Mediterraniu, u Santuariu di Pelagos hè l'unica chance di priservà sti animali in questa zona ".
CETACI DI TRAVAGGIU
Assai prestu, Jérôme è Eric anu da rializà u travagliu realizatu intornu à a priservazione di ste spezie: in i 3 paesi fundatori, i circadori sò occupati. I scienziati, per esempiu, sò incaricati di fà conti di grandi mammiferi per via di aeree. Altri, in barca, EcoOcéan, Souffleurs d'Ecume Fondazione CIMA, Acadamia Del Leviatano o ISPRA, studianu e so rotte, a so distribuzione secondu e stagioni, è cuntrollanu cù e rotte di cummerciu. Altri, cum'è u GECEM, travaglianu nantu à un catalogu d'identificazione di foto, o cum'è u WWF realizanu campagne di biopsia per stabilisce u livellu di contaminazione di e balene, i cachaloti è i baleni piloti o per paragunà a filiazione di l'individui attraversu i mari è oceani ...
DI TRATTAMENTI PERSONALI
Ma al di là di u travagliu di i scienziati, chì cercanu di capisce megliu a spezia, seriu minacce pende nantu à Pelagos. A pesca à a deriva hè stata pruibita grazia à u Santuariu, ma altri risichi sò fatali quant'è e collisioni cù e grande nave. U sistema REPCET, sviluppatu sottu l'impetu di l'associu Souffleurs d'Ecume, hà dunque per scopu di riduce u numeru di questi accidenti secondu un principiu di scambiu d'infurmazioni. Ogni grande avvistamentu di cetacei fattu da u persunale di guardia da una nave d'utilizatore REPCET hè trasmessu guasi in tempu reale da satellitu à un servitore situatu in terra. U servitore centralizza i dati è trasmette avvisi à e navi equipate è chì ponu esse influenzate da un raportu. L'avvisi sò dopu mappati à bordu nantu à un schermu dedicatu. Altri cuntributori vuluntarii ponu ancu participà à u sistema riportendu i cetacei osservati, in particulare navi militari, scienziati in mare, operatori di osservazione di balene o ancu imbarcazioni di piacè.
FACCIA DI BALENA L'osservazione di balene hè ancu à u core di e preoccupazioni di i gestiunari di Pelagos: al di là di u codice di cumpurtamentu chì raccomanda in particulari spazii è distanze d'approcciu, volenu avà creà un strumentu vuluntariu per surveglie l'attività. , una spezia di labellu di qualità. È dinò in u sensu di sensibilizazione di u publicu, u Parcu Naziunale Port-Cros, chì surveglia a parte francese, hà cuncipitu una cartula di partenariatu trà Pelagos è e cumune vicine. E cumune chì anu firmatu sta cartula ponu ancu arricà a bandera Pelagos. U scopu hè di materializà u santuariu per u publicu generale, ma dinò di creà una dinamica intornu à i mammiferi marini. Sparte, informà, sensibilizà, per prutege megliu. Un missaghju identicu à quellu chì ci hà trasmessu u documentariu di Eric de Keyser è Jérôme Espla.
"U Santuariu di e Balene" serà diffusatu u SABBATU 16 DI FERRAGU à 15h20 IN FRANCIA 3 PROVENCE-ALPES & CôTE D'AZUR
Per riceve France 3 Provence-Alpes:
ADSL
Aranciu & SFr # 323
Free & Alice # 323
Bouygues # 492
BBOx (BouyguesS) # 192
Darty # 302
SATELLITE
channelSat # 372
tnt Sat # 310
FranSat # 311
NUMERICABLE
# 400
Comment 0
Assai bona iniziativa è, se possu, pudete ancu apre u vostru situ à l'apnea? In effetti, ci sò di più in più pratichi è sopratuttu donne ... Puderia forse, grazie à voi, truvà alette speciali di apnea in 36 (chì cercu disperatamente) è ùn sò sicuramente micca l'unicu in stu casu ...
Grazie,
sincerità,
Rocca