Associu francese creatu di pettu à una situazione d'urgenza, Plongeurs du Monde hà dighjà evolutu è si cuncentra avà nantu à a furmazione di istruttori in i paesi in via di sviluppu: un prugramma à longu andà chì cuncerna digià 150 giovani.
CREATU Dopu 2004 TSUNAMI
Plongeurs du Monde hè statu creatu subitu dopu à u Tsunami di Dicembre 2004: u so scopu, aiutà e pupulazioni, è più particularmente quelli chì campanu di a pesca. Plongeurs du Monde, in associu cù Green Hope, chì travaglia per l'educazione di i zitelli in u paese di Hikkaduwa (Sri Lanka) finanzja in parte un battellu di pesca. U tonu hè stabilitu: l'associu si cuncintra à furnisce aiuti à longu andà, strumenti chì permettenu à e pupulazioni di ricustruisce a so vita, piuttostu chè d'aiuti immediati è puntuali.
DÀ L'EMERGENZA, PIAZZU IN LARENU
U restu hè logicu. Siccomu hè una associazione di subacquei, hè intornu à a immersione chì un prugettu si sviluppa dapoi u 2005: permette à i ghjovani di urigine povere di esse furmati, da pudè un ghjornu travaglià in un centru di immersione. immersioni, è à u listessu tempu li facenu cunnosce a prutezzione di u so ambiente marinu. «U primu paese era dunque Sri Lanka, spiega Louis Rebbboh, presidente di l'associu, dopu ci anu dumandatu d'intervene in altrò. Assai prestu a nostra associazione hè stata cunnisciuta è ricunnisciuta, hè per quessa chì ci dumandanu. In ogni paese interessatu, Sri Lanka, Maroccu, Oman, Dominica è Vietnam, l'associu travaglia cù un centru di immersione partner, chì hà accettatu di riduce u prezzu di a furmazione per i ghjovani.
150 GIOVANE TRE TRAINED
Oghje l'associu sustene più di 150 ghjovani in diversi paesi, cumprese più di sessanta in Sri Lanka. "È duvete sapè, specifica Louis Rebboh, chì assai d'elli ùn aspettanu micca d'avè u diploma Divemaster per travaglià. Parechji anu dighjà riesciutu à esse ingagiatu in un centru di immersione cù a so Acqua Aperta, ancu s'elli continuanu a so furmazione. Appena avè cunnuscenza di l'attrezzatura (rigging, degradà) ponu reclamà un travagliu. È sì oghje furmemu i ghjovani à e norme PADI, in certi paesi li furmeremu CMAS, perchè a nostra associazione hè un PADI Dive Resort ma dinò una associazione affiliata à a FSGT (Federation Sportive et Gymnique du Travail).
UN PROGRAMMU chì importa in a durata
A furmazione, per mancanza di più risorse, hè longa. "Avemu stabilitu un prugramma di 8 anni", spiega Louis Rebboh. Normalmente à a fine di stu ciclu di furmazione, i ghjovani duverianu avè ottenutu u so Salvamentu è EFR. Questu li permetterà di accede dopu à a furmazione Divemaster. Questa volta pò sembrà longa, ma duvete sapè chì fora di e nostre missioni, i ghjovani ùn anu micca i mezi per immersione, dunque ùn ponu micca guadagnà sperienza. Travagliemu in squadre di 4 supervisori vuluntarii più di una settimana (durata di una missione per un gruppu di 15 giovani) Ogni settimana una nova squadra travaglia nantu à un novu gruppu ecc.
E NECESSITÀ DI FINANZAMENTE
Per raccoglie i fondi necessarii per finanzà e missioni, Plongeurs du Monde organizza stasgii è furmazione. Sti soldi, assuciati à e dunazioni, sò aduprati à 100% per a furmazione di i ghjovani, mentre chì e cuntribuzioni di i membri coprenu i costi operativi. «E nostre intervenzioni, cunclude Louis Rebboh, sò dunque una funzione sia di u numeru di supervisori sia di i bilanci necessarii per finanzà e missioni. È se avemu abbastanza furmatori volontarii per risponde à e richieste, hè cum'è sempre u finanzamentu chì hè difficiule à ottene. Se vulete sustene sta avventura, pudete furmà cun Plongeurs du Monde, o decide di fà un donu. L'associu hà dighjà prughjetti novi, in Filippine o in Madagascar.
Testo: Isabelle Croizeau
Photos: Diversi di u Munnu
Comment 0
Per voi vi auguraghju bè in LOL ma aspettu per sapè cumu fà ....