Cut per riesce!
Un super-predatore!
È sì st'animale hà sempre impressiunatu, hè di sicuru grazia à a so integrazione riesciuta in parechji ecosistemi marini è ancu in acqua dolce di a pianeta (cum'è u squalu bulldog chì pò campà in i dui!).
Denti à a vulintà!
Sangue per u significatu!
Lampadine chì luminiscenu!
Sniff ... sniff ... sniff ...
È u prucessu di caccia principia quì, è finisce cù l'attacu!
Piuttostu ... sessualità animale!
U sessu, a dicemu sempre, hè impurtante! Hè ciò chì permetterà ancu à l'esseri viventi di riesce o micca. Quì dinù i squali anu sappiutu evolve è adattassi u megliu pussibule. Soprattuttu chì u rapportu sessuale hè piuttostu musculatu!
Ovi, iè ... ma micca sempre!
Ancu se cunsideratu cum'è pesciu (cartilaginu), a grande peculiarità vene da a diversità di u sviluppu di l'embrioni. Per stupente chì pare, parechje spezie di squali ùn ponenu micca ova! Ci sò in effetti i squali ovipari (cumprese e pipistrelli da frutta), parechje spezie ovovivipare, quandu l'ove incubanu è nascenu in a femina (u zitellu ùn hè micca cunnessu cù a so mamma). Infine, alcune spezie cume u squalu tigre, u squalu limone, u squalu battitore, ecc., Sò vivipari. I ghjovani sò alimentati da a mamma per mezu di u cordone umbilicale. Stu sistema s'assumiglia assai à quellu di i mammiferi.
Un pocu di più biulogicu ...
Eccu un schema di a morfulugia di i squali. Ci sò di sicuru variazioni secondu i sfarenti ordini di a classificazione. A spina dorsale ùn hè micca sempre presente, soprattuttu in e spezie più recenti. E fessure branchiali ponu esse 5, 6 o 7.
E famiglie grande di tiburoni
I squali sò un gruppu parafileticu. Cusì, sò sopratuttu e caratteristiche morfologiche chì li permetteranu di esse ricunnisciuti. Appartenenu à a classa di Chondrychtiens chì include i pesci cartilaginosi.
Anthony LEYDET