Parigi, u 27 di nuvembre di u 2013
Duie settimane prima di u votu in plenariu à u Parlamentu Europeu nantu à a pruibizione di a pesca à strascine in acque profonde, un colpu per i lobbys industriali di pesca d'altura è i so alleati pulitichi : L'Istitutu francese di ricerca per a sfruttamentu di u mare (Ifremer) li ritira a magra assai magra garanzia scientifica ch'elli brandivanu per ghjustificà l'attività di pesca inghjustificabile da un puntu di vista eculogicu, ecunomicu o d'impiegu.
Ieri sera, durante a tavula rotonda nantu à a pesca in acque profonde urganizata à l'Assemblea Naziunale da i Cumitati di l'Affari Aurupei, di l'Affari Economichi è di u Sviluppu Sostenibile, u vicedirettore generale di l'istitutu di ricerca francese per u sfruttamentu di u mare (Ifremer) hà messu fine à una falsa scentifica francese chì ùn hè più passata inosservata refutendu l'imaginaria "sustenibilità" di a pesca prufonda di e reti. Patrick Vincent hà clarificatu quessa l'articulu chì serve d'alibi scentificu per i lobbies è l'eletti ùn era micca u " pusizioni »Da Ifremer. Hà ricurdatu ancu chì per trè azzioni, eramu " cundutti "Versu a sustenibilità in" un orizonte indeterminatu "Ma chì per l'altri, a cunniscenza era" insufficiente Per tirà cunclusioni simili. Philippe Cury di l'IRD hà ricurdatu à stu riguardu chì di 54 scorte di mare fondu, 21 scorte, cumprese e spezie in via di estinzione, sò state sfruttate è 26 altri ùn avianu micca dati scientifici !
32 publicazioni scentifiche internaziunali chì dimustranu l'insostenibilità di a pesca di a pesca à strascine in acque profonde è 70 evucendu a distruttività di a pesca à strascine d'altura (voir la http://www.bloomassociation.org/il-nexiste-pas-de-controverse-sur-la-peche-profonde-verifiez-vos-sources/) cuntraditu radicalmente u affirmazioni di st'articulu Web da Ifremer, senza statutu nè firma, è chì era digià statu dinunziatu in u prestigiosu ghjurnale scientificu Escursioni.
Sta pusizione presa da a direzzione di Ifremer lascia lobbies industriali è i so alliati pulitichi (Isabelle Thomas (PS) è Alain Cadec (UMP) à u Parlamentu Europeu, Gwendal Rouillard (PS) à l'Assemblea Naziunale è Frédéric Cuvillier (PS) à u Ministeriu di a Pesca)) urfani di a sola ghjustificazione scientifica chì li avia permessu di pruvà una tour de force pulitica : affirmà una presunta "sustenibilità" di a pesca à a strascina in acque profonde, mette in dubbitu u restu di e scienze publicate è ritardà a presa di decisione nantu à a pruibizione di stu metudu di pesca.
L'ultimu scherzu di l'eletti è di lobbies hè oghje impiegatu. Questi ultimi ricusate di menziunà a pista di cunversione di i reti prufondi in palangari pruposta da a Cummissione Europea, ancu se stu metudu di pesca hè sei volte più creatu impieghi cà u reticciu secondu una stima recente da a New Economics Foundation[1][1] (basatu annantu à i figuri di a Cummissione Europea). Invece, menzionanu solu a cessazione totale di l'attività di i pescherecci è stimanu l'impieghi diretti è indiretti chì anu multiplicatu per 15 trà u 2010 è u 2013 ! Cusì durante a Grenelle de la Mer, l'industriali anu mintuvatu 200 impieghi, oghje à a fine di l'argumentu, ùn esitanu più à parlà di 3000 impieghi. Ciò significa chì e catture di spezie di acque profonde in Francia, chì raprisentanu solu 2,3% di tutte e catture francesi,[2][2] generaria 17% di l’impieghi in u settore di a pesca!
« L'unica cifra chì currisponde à un parè di stima hè quella di 600 impieghi totali produtti da l'impresa PwC per ordine di a Cità di Lorient. Oru stu studiu face un amalgama permanente trà tutta a pesca offshore è a pesca in fondu è utilizza multiplicatori estremamente alti per stimà i travagli in terra da un travagliu in mare micca adupratu da l'economisti di a pesca »Dice Claire Nouvian, fundatore di BLOOM. L'impresa PwC hà rispostu à BLOOM chì li dumandò di spiegà a metodulugia aduprata chì era " cunfidenziale » (vede a risposta PwC: http://www.bloomassociation.org/wp-content/uploads/2013/11/Réponse-PWC_Mars2013.pdf).
Sicondu i calculi di BLOOM, trà 44 è 112 impieghi sò direttamente ligati à l'attività di pesca d'altura (e catture di spezie di acque profonde riprisentanu da 25 à 40% di l'attività di e nave),[3][3] vale à dì 0,2 à 0,5% di i piscadori francesi[4][4] è da 132 à 470 impieghi totali sò indutti da e catture di spezie di acque profonde in Francia (secondu a figura iniziale aduprata è u coefficiente di multiplicazione).[5][5]
Tuttu u mudellu ecunomicu di a pesca prufonda, suvvenziunata è di perdita hè in causa postu chì u so strumentu industriale di grande dimensione in relazione à a risorsa ùn permette micca sfruttamentu durevule di ste spezie sensibili. in l'ambienti i più vulnerabili di l'oceani. " I lobbies temenu chì tuttu u mudellu ecunomicu chì costa a sucietà, l'impieghi è l'ecosistemi di a pesca industriale sianu frantumati. Sò pronti à fà avanzà l'argumenti i più eccentrichi per resiste à un'idea chì u tempu hè ghjuntu. »Cunclude Claire Nouvian.
***
Vede u modu intelligente in cui Patrick Vincent rifiuta a carta imbarazzante publicata nantu à u situ Ifremer senza rinunzià i rispunsevuli (falsamente anonimu chì a linea d'argumenti hè a stessa da a Grenelle de la Mer):
http://www.youtube.com/watch?v=IfdLz5peH-g&feature=youtu.be
Leghjite a risposta di BLOOM chì finisce u tentativu cuntruversu: http://www.bloomassociation.org/reponse-de-bloom-a-lentreprise-de-denigrement-des-lobbies/
Vede u fumettu virale di Pénélope Bagieu nantu à a pesca d'altura: http://www.penelope-jolicoeur.com/2013/11/prends-cinq-minutes-et-signe-copain-.html
A petizione di BLOOM chì chjama à François Hollande per difende a pruibizione di l'approcciu di a pesca à strascine in acque profonde 630 signatarii : http://petition.bloomassociation.org/
Più di 300 ricercatori internaziunali sustenenu a pruposta di pruibisce a pesca di rete: http://www.bloomassociation.org/une-petition-et-la-mobilisation-de-centaines-de-chercheurs-pour-rappeler-a-francois-hollande-dhonorer-ses-engagements/
Vede i dui enormi teloni BLOOM in Gare du Nord chì chjamanu à a fine di a pesca à strasciche profonde: http://www.bloomassociation.org/la-peche-profonde-saffiche-gare-du-nord-a-paris/
A sucietà civile si mubilizeghja : scrittori, attori, spurtivi, dicenu "NON" à i metudi di pesca distruttivi.
http://www.bloomassociation.org/ils-disent-non-a-la-destruction-des-oceans-profonds/
Contatti media
Sophie FREDERIC, Agenzia Terre Majeure®: +33 (6) 20 34 12 16 - sophie@terremajure.com
Claire NOUVIAN, BLOOM - clairenouvian@bloomassociation.org
À propositu di BLOOM www.bloomassociation.org
BLOOM hè una associazione senza scopi di lucro fundata in u 2005 chì travaglia per a cunservazione marina è a difesa di a pesca durevule attraversu un approcciu di sensibilizazione è una mediazione scientifica di e prublemi ambientali, a produzzione di studii indipendenti, è ancu per mezu di a participazione à consultazioni publiche è prucessi istituziunali. E so azzioni sò destinate à u publicu generale è ancu à i decisori pulitichi è à l'attori ecunomichi.
BLOOM hè membru di u " Coalizione di Conservazione di u Deep Sea Chì riunisce più di 70 ONG chì travaglianu per a prutezzione di l'oceani prufondi: http://www.savethehighseas.org
Per amparà di più nantu à a pesca d'altura:
http://www.bloomassociation.org/fr/peche_profonde
FIGURE CHIAVE DI A PESCA PROFonda
- U studiu di l'impattu di a Commissione Europea hà rivelatu chì solu 11 navi in Europa catturanu più di u 10% di e spezie di acque profonde più di trè ghjorni à l'annu.[6][6]
- U 98,5% di e catture di e spezie in acque profonde sò fatte da nove navi, o 0,1% di a flotta francese.[7][7]
- Nisunu di sti navi face tutte e so catture in acque profonde. Queste riprisentanu trà 25 è 40% di e catture di ogni nave.
- Scapêche (Intermarché) raprisenta finu à l'85% di e catture totali di e spezie d'altura. Euronor 9%, Dhellemmes 4,5%.
- L'impieghi diretti in a pesca d'altura in Francia vanu da 44 à 112 marinari (equivalenti à tempu pienu), o da 0,2 à 0,5% di i marinari francesi.
- Da u 2004 à u 2011, a Scapêche (flotta Intermarché) hà prufittatu di quattru tippi di suvvenzioni per un ammontu tutale di 9,34 milioni d'euros è una sovvenzione à u gasoliu di 2,8 milioni d'euros, rimbursata in u 2011.
- Malgradu guasgi 10 milioni d'euri di sussidi ricevuti trà u 2002 è u 2011 è 20 milioni d'euri injettati da u gruppu Intermarché, Scapêche hà accumulatu più di 19 milioni d'euros in perdite attuale.[8][8]
[1][1] http://www.bloomassociation.org/la-new-economics-foundation-publie-un-dossier-complet-sur-la-peche-en-eaux-profondes/
[2][2] Vale à dì 10 tunnellate di spezie elencate in appendici I è II di u regulamentu attualmente in vigore CE N ° 215/2347 paragunatu à 2002 tunnellate di pesci catturati in u 450 (dati FAO 608).
[3][3] A varieghja dipende da se unu piglia l'equipaggiu pienu di e nave (112 FTE) o una figura basata nantu à a percentuale di catture in acque profonde (44 FTE).
[4][4] Vede: Dati chjave per u settore di a pesca 2012 - http://www.developpement-durable.gouv.fr/IMG/pdf/Chiffres_cle_peche.pdf
[5][5] I multiplicatori aduprati quì sò trà: 1 impiegu in mare chì crea 2 impieghi in terra è 1 impiegu in mare chì crea 3,2 impieghi in terra; questu hè ricunnisciutu da l'economisti di a pesca cum'è un valore elevatu per e nave industriali in i paesi sviluppati.
[6][6] Infurmazione cumplementaria à a Valutazione d'impattu di a Cummissione Europea (SWD (2012) 203 finale).
[7][7] 7305 battelli di pesca in tuttu. Dati chjave per u settore di a pesca 2012 - http://www.developpement-durable.gouv.fr/IMG/pdf/Chiffres_cle_peche.pdf
[8][8] Fonte: Conti Scapêche certificati da KPMG (eccettu per errori involontarii o omissioni da parte nostra). U risultatu attuale hè u risultatu operativu à u quale u redditu finanziariu hè aghjuntu è e perdite finanziarie sò sottratte.
Comment 1
Eccu ancu u ligame per più infurmazioni nantu à Miss Scuba International:
http://www.missscuba.com
A finale hè u Novembre 18 2017