Per parechji anni, viaghju assai. Induve si vanu, quandu vene à l'ambiente, avemu reagiscenu in modu binariu. Avemu ognunu u nostru parè nant'à u sugettu, è hè, in generale, dicta da u nostru individualisimu è u nostru cunfortu persunale.
A pesca subacquea hè un sport chì pò parè brutale per alcune persone. Precedentemente chjamata "pesca subacquea", l'attività hè stata rimanighjata in l'ultimi anni per eliminà sta nuzione di caccia. Hè assai megliu di vede un pescatore avidu andà in mare ch'è un pescheraghju, vistu i danni chì sti battelli causanu nantu à u fondu marinu. Hè chjaru chì in apparenza, a pesca sott'acqua hè un'attività assai menu dannosa per u nostru liturale, soprattuttu quandu hè praticata secondu e regule di l'arti.
Recentemente, avvisatu da alcuni di i so membri, nantu à i risultati disturbanti (in termini di ambiente) di una cuncorsa di pesca subacquea, Longitudine 181 hà rispostu lanciando una petizione contru stu tipu di "avvenimenti sportivi".
Francois Sarano, u so fundatore, hà reagitu in modu forte à questu avvenimentu accadutu à Fourmigues, vicinu à Antibes, à traversu una intervista nantu à "Fréquences Terres". Una intervista realizata da Daniel Krupka:
State à sente l'intervista di Francois Sarano in Radio Longitude 181
Hè a FNPSA (Fédération Nautique de Pêche Sportive en Apnée), una di l'associazioni di pesca subacquea francese, chì hà urganizatu st'evenimentu. Avemu dunque cuntattatu u presidente di a regione PACA di a FNPSA, Mr Patrick Bonnet. Ci dice chì u numeru di participanti era 82, spartutu in 41 squadre. Cum'è sta cumpetizione hè regulata, deve dunque esse rimarcatu chì in una squadra, i participanti sò tenuti à immersione alternativamente. Bonnet spiega ancu chì e regule stabilite imponenu quote è dimensioni di maglia, queste dimensioni di maglia richieste da u protocolu sò veramente più grande di u minimu richiestu da a legge è parechje spezie prutette sò cusì proibite durante a competizione. Solu e spezie definite da u regulamentu sò autorizate à esse pescate.
À propositu di a pesca di l'anguila moray Mr Bonnet dici:
«In quantu à l'anguille murene è i congri in particulare, hè stata stabilita una quota totale di 3 per squadra. Hè vera chì u numeru di murene catturate in 2 ghjorni pò parè impurtante, ma questu ùn hè micca u nostru parè datu a pupulazione di sta spezia in ste duie zone. E statistiche chì vi aghjustemu dinò mostranu chì 102 murene sò state pescate à i Bassi di a Fourmigue è 53 à a Vaquette, ciò chì face una media di 4 murene per squadra, per 10 ore passate in acqua in 2 ghjorni. Cusì hè luntanu da u massacru pruclamatu forte da a Longitudine 181 in a so petizione "
L'emu ancu interrugatu nantu à a dimensione di a maglia di i pesci è cumu i pescatori verificanu sta maglia postu chì e murene sò in buchi. Ùn ci hà micca rispostu annantu à questu puntu, ma d'altra parte ci informa nantu à a maglia:
»Cuntrollu di maglia: i pescatori sottumarini ùn tiranu micca à a ceca. Sapenu apprezzà a dimensione di un pesciu, ancu se i sbagli sò pussibuli. Anu ancu cura di ùn incuragisce micca a so freccia in un foru, soprattuttu quandu si pesca l'anguille murene, per ùn perde u tempu.
Duvete sapè chì, se u pesciu pesatu ùn hè micca à a maglia, ùn hè micca pigliatu in contu per u calculu di i punti. Ùn ci vole dunque à perde u tempu cù veleni chì ùn serianu micca cuntati ".
Parechje persone anu reagitu cù discorsi violenti à l'evenimentu. Certi piscadori dicenu chì ste catture sò state date à associi. Bonnet, à propositu di questu sughjettu, ci hà dettu chì sti pesci sò stati offerti in prudenzii prufessiunali chì travaglianu per associazioni caritative. Cusì una parte hè aduprata durante a festa per San Petru, u restu prufittendu à l'associazioni portoghese è capoverdianu.
À a quistione di una recompensa in relazione à u numeru di e catture, u signore Bonnet ci informa chì questu ùn hè micca u casu, perchè ci sò quoti chì ùn devenu micca superà. Per d 'altra banda, una persona chì pisca più pesci sottu sta quota seria megliu pusata. Tuttavia u pesu resta un fattore impurtante in u calculu di punti.
In questa regione, cum'è in parechji posti, ci hè una responsabilità cù i pescadori prufessiunali chì avemu intervistatu a ricerca Marie Marie Arguel à u CNRS chì ci dice:
«À un certu tempu, i piscadori vergugnosi da i danni causati da i fochi monachi di l'Isule Lérins nantu à e so reti è i pesci ch'elli cuntenianu, anu decisu d'imbuttuleli tutti finu à chì ùn ne resti più. Innò. Dopu hè ghjuntu u turnu di i squali è tuttu ciò chì li sembrava, ancu quelli chì ùn manghjanu micca pesci, è dopu u turnu di i merri. Oghje ghjornu, sò sempre à listessa tappa, vulendu stirminà ogni predatore "chjucu" chì pò stà è chì attacca ciò ch'elli anu chjappu. Sò usati è anu sempre ragiò, perchè paganu e pulitiche è e so campagne. Nimu hà abbastanza interessu o putere (puliticu o finanziariu) per andà contr'à elli. Parlu di tutti quelli chì estrattenu senza limite è in modu predatoriu ciò chì stà quì in i nostri ecosistemi costieri. Hè quì chì l'80 per centu di a biodiversità di u Mediterraniu si trova è facenu dannu quant'è i grandi industriali chì operanu in mare. Spessu, i citanu per schjarisce i so usi è chì e so malfatte passanu inosservate o menu ".
Francoises Loquès, direttore di u cunsigliu scentificu di l'Isule di Lérins, ci informa chì «Le Fourmigue, cum'è tutti i picculi fondi, serve da viveru. Hè in u fondu chì i pesci venenu à spawn. Spazii da prutege particularmente ".
Chì poi pudemu pensà à l'impattu chì tali cuncorsi ponu avè nantu à sti siti. Ancu se ben pensatu è ben organizatu, si capisce chì certi ne importanu. Tuttavia, sia pescatori sia subacquei, tutti preferiscenu avè un ambiente riccu di vita in u Mediterraniu. Tuttavia, a biomassa diminuisce appena site fora di una riserva naturale, mentre i lochi cum'è Port-Cros sò assai ricchi. Ùn hè micca un segnu chjaru di natura?
Sembra chì sparte u mare per tutti sti utilizatori hè impurtante. Ma ùn ci vole micca à scurdassi chì campemu in un'altra epica. Un tempu, o ahimè, sta natura ùn hè micca ciò chì era. Ci vole à adattà.
Oghje ghjornu, tali cumpetizioni devenu tene contu di e reazzione di e rete suciale è d'altre piattaforme. Sti media ponu mandà solu una gattiva maghjina di pesca sott'acqua, distorta, cuntradittoria cù e so cunvinzioni di pesca selettiva è rispunsevule. Questa attività ùn pò micca esse registrata cum'è in tempu senza riforma.
À u so grande dispiacimentu, parechji piscadori si sentenu stigmatizati da tali cuntruversie. Ma a realità cuntempuranea ùn hà da migliurà. S'elli ùn adattanu micca i so modi di cumunicà, purtroppu, scontranu sempre di più difficultà.
Eccu a petizione di Longitudine 181 (chì riguarda solu e cumpetenze). Se pensate chì questu adatta à e vostre credenze, fate sentite.
Appellu per a pruibizione definitiva di cuncorsi di caccia sottomarina
Testu: Bam Bam
Foto: Easydive Cannes
Comment 0
Bravu. Quandu hè prevista a lanciazione nant'à u mercatu francese? 🙂