Sì vi dicenu Port-Cros, risponde à Gabinière! Ma 50 anni dopu a so creazione, l'acqui di u Parcu Naziunale Marinu più anticu d'Europa accoglienu assai altri tesori. Da u chjassu sottumarinu à a duna idraulica di Montrémian, da i battaglioni di corbs à i voli di raghji d'aquila, u più chjucu di l'Isule d'Oru ferma un must in i ghjurnali di u subacque mediterraneu.
PRIMERU SPAZIU SOTTOMARGO PROTETTU IN EUROPA
Quandu hè statu creatu in u 1963, u Parcu Naziunale Port-Cros era a prima zona sott'acqua prutetta in Europa. Hà 1288 ettari di superficia marina, è 700 ettari di superficia terrestra. In terra è in mare, accoglie parechje spezie prutette, è deve ghjunghje in permanenza à un equilibriu trà e visite turistiche è a prutezzione massima. È u chjassu sutt'acqua, u più anticu di a nostra costa, creatu in u 1979, illustra perfettamente stu puntu: situatu in una piccula baia bassa, a baia di La Palud, u so scopu hè di presentà u publicu, adulti è zitelli , un ambiente marinu mediterraniu perfettamente cunservatu.
NIMA HÈ MOVIDA
U situ ùn hè micca statu sceltu à l'azardu: prutettu da i venti duminanti, cunfinatu da una spiaghja di sabbia fina chì facilita l'accessu, delimitata da u scogliu Rascas, a baia di La Palud hè un Mediterraniu in miniatura. A maiò parte di i biotopi si ponu truvà quì, senza chì nunda sia statu sviluppatu o spustatu: a diversità naturale di a baia era sufficiente, riunendu più di poche centinaie di metri quadrati guasgi tutti l'ambienti liturali di u Mediterraniu: un erbariu posidonia , scogli illuminati, difetti, fondu di sabbia .... Solu interventu umanu, i pannelli chì danu à u publicu tutte l'infurmazioni necessarie. Sottu à ogni boia, opuscoli sommersi presentanu e spezie più cumuni è furniscenu informazioni à u visitore. Quì, hè un erbariu di posidonia, induve u nassu verde, a stonaccia è a stella di mare anidranu.Un pocu più luntanu, ci hè una faglia in u scogliu, induve anemoni, piccule spugne è ghiozzi si riparanu. Altrò, hè un fondu sabbiosu, da u quale qualchì volta emergenu solu una coppia d'ochji, periscopi immubiliati di un pesciu lucertula addurmintatu.
SITI UNI IN EUROPA
E in più di a so ricchezza generale, è a presenza di grossi gruppi di media, u parcu sottumarinu riunisce, in un minuscolu perimetru, trè peculiarità chì ùn si trovanu nulla in Europa: una barriera di barriera, un lateral di corallo, è una duna idraulica. Saria una vergogna per avvicinà l'isula senza sapè, è se a beira è a barriera ùn sò micca siti di immersione, pudete tuttavia dumandà u centru chì vi accoglie per organizà una excursione in Montrémian.
A DUNA DI MONTREMIAN
Questa furmazione naturale straordinaria hè una vera duna di sabbia, chì a so pendenza supera i gradi 45! Sembra completamente assurda ch'ella riesce à stà in u locu è ùn ne caduta in fondu, ma un ghjocu di updrafts li permette di mantene a so piena altezza. Appughjatu da l'isula di Bagaud, hè vicinu à un scogliu roccu cù una ricchezza biologica straordinaria: in fatti, si trovanu in poche decine di metri quadrati una quantità di biotopi estremamente variati, induve unu attraversa e spugne. , aragosta di roccia, nudibranchi, pesci di roccia, seagrass, gorgoniani è abitanti di sabbia: si piglia u prublema per cullà a duna à pochi centimetri da u terra, u nasu in a sabbia, chì pare un deserto chjaru di luntanu. vene vivu. Scupremu pisci piatti cum'è l'incredibili platofrici, vermi, cunchiglie, ogni tipu d'animali chì campanu sepultati, lascendu spessu solu un paru d'ochji o un prugna.
U BARRIER RECIF
U portu di l'isula, prubabilmente chjamatu per via di stu "portu cavu", fonda baia chì ha sempre offerto rifugiu à i marinari, hè marcatu da una caratteristica raramente trovata in u Mediterraniu: una scogliera barriere di posidonia. L'erbariu, in ogni locu, cerca di guadagnà terra versu u lume. Si scorri, prova di esce da l'acqua, appughjatu in permanenza annantu à u matte per ottene altezza. È in Port-Cros, in u portu, s'hè furmatu un scogliu, chì simu più abituati à vede cù e custruzzione di corallo. Nantu à a terra, induve u rinnuvamentu di l'acqua ùn hè più fattu, mancanza di muvimentu suficiente, l'erbariu mori, è si forma un laguna cù acque ferme, più calde ch'è fora di a scogliera, ma dinò sicuramente poveru perchè mal ossigenu. A scogliera, incapace di rastrellà più finu à a costa, poi cuntinua à sboccà si à u mare aperto. È hè in Port-Cros, in l'anni cinquanta, u fenomenu di furmazione di scoglii di barrera posidonia hè statu studiatu per a prima volta.
U TROTTOIR GABINIERE
Una di e altre peculiarità di l'isula hè a malata di calcariu di a Gabinière. Composta da una sola piccula alga microscòpica, hè una vera strada laterale calcaria chì si forma eventualmente à u locu esattu induve l'acqua hè sposta. Grandi in certi lochi di più di un metru, sta custruzzione di piantini in solidu diventa per i scientifichi un locu di studiu privilegiatu. Serve di refuggiu per parechje spezie chì prufittà di a so eccessione. Queste spezie, chjamate sciafili, preferiscenu u tonu à a luce, ma deve campà assai vicinu à a superficia. Ma sta custruzzione, stu bilanciu assai fragile, malgradu e misure di prutezzione, hè minacciata, è dighjà diminuisce in certi lochi. Sembra chì a contaminazione generale di e acque hè à l'urighjina. Hè cusì almenu ciò chì esce da ricerche realizate per pruvà à capisce ciò chì rende u situ fragile.
À U PUNT DI PELAGU SANTUARIO
È Port-Cros hè ancu a punta di u santuariu di i Pelagos: in u 1999, a Francia, Monaco è l'Italia anu firmatu un trattatu per a prutezzione di i mammiferi marini in u triangulu di u mare Liguru. Per a prima volta, parechji paesi anu riesciutu à piglià inseme misure di prutezzione di l'animali. In questu modu, s'impegnanu à assicurà a cunservazione di i cetacei è à gestisce megliu stu vastu spaziu marittimu (84000 km2). U mare Liguru hè una cumpunente essenziale: cundizioni climatiche è idrologiche assai specifiche ne facenu una zona ricca di plancton, ciò chì spiega perchè una mansa di delfini è balene, attratti da questu Eden sott'acqua, venenu à stà ci. È in Port-Cros, nantu à a costa chì si apre à u mare, i cetacei sò numerosi, soprattuttu in autunno, quandu u flussu di i navigatori si secca è li dà accessu liberu à l'acque costiere: balene pinne, delfini blu è i bianchi, i delfini di Risso, e truppe intere attraversanu qualchì volta l'acqui di l'isula.
UN BALANZU PER PRESERVARE
Cinquanta anni dopu à a so creazione, i gestiunari di u Parcu riescenu sempre à priservà u fragile equilibriu: cumbinendu trafficu massivu turisticu è massima prutezzione. Infurmendu, educendu, legislendu qualchì volta, pigliendu misure di gestione. Cumu l'avemu mintuvatu in un numeru precedente, i centri di immersione lucali chì anu firmatu a cartula di l'usu di l'acqua Port-Cros travaglianu in a listessa perspettiva. Mustrà, è priservà. È a ricetta funziona.
U PARCU DI PORT-CROS À U SALONU DIVING -> Stand: C 31
I guardiani di Port-Cros seranu presenti à a fiera di immersione per sparte a so sperienza cun voi, attraversu una mostra permanente cummentata. Vi faranu scopre a diversità di u so travagliu di campu, è e sfaccette sfarente di l'azzione di u Parcu: "prutege è cunservà, cunnosce è capisce, sensibilizà è participà, per un sviluppu lucale è durevule".
RITORNU IN GABINIERE Cù VIRTUALE
VirtualDive presentarà in mostra a so nova plataforma di cullaburazione chì permette à i club di collaborare annantu à l'edizione di spot di diving basatu in a geolocazione d'infurmazioni è di dati multimedia (foto, video ...) nantu à un spaziu di travagliu cumunu, basatu nantu à nantu à i mape di Google Map. Questa piattaforma vene da u prugettu di ricerca europea in Oceanu Digitale, iniziatu da VirtualDive. Grazie à questu travagliu cullaburativu, serà pussibule ricreà in una seconda volta, u locu in 3D permette à i divenuti è à l'utilizatori di Internet di fà un tuffatu virtuale da l'internet.
U primu spot sceltu hè precisamente u situ di "La Gabinière" in Port-Cros: i visitori pudaranu vede in diretta u prucessu di creazione participativa è forse si divertiranu testendu u modulu di editazione. L'infurmazioni geo-pusizionate raccolte via a piattaforma seranu aduprate per arricchisce a futura visita virtuale 3D di u spot chì VirtualDive realizerà per i 50guinea bissau anniversariu di u Parcu Marinu in 2013. Questa visita virtuale serà accessibile nantu à u situ Web di u Parcu cume in cunsole Dolphyn (vede quì sottu).
L'animazione, permanente, serà furnita da Alain DINIS, à u stand VirtualDive / SubOceana (B35).
ANIMAZIONE IN BASE Cù u DOLPHINU CONSULE
Cum'è ogni annu da 4 anni, VirtualDive animarà a piscina cun una aqua cunsola interattiva, u Dolphyn. L'animazioni si faranu 2 volte à ghjornu, durante i battezi di immersione. U Delfin permette à e persone chì facenu u so battesimu in u bacinu per scopre u fondu maritimu attraversu una immersione multisensoriale chì combina l'immersione sottomarina cù l'immersione audiovisiva. Dolphyn vene da u prugettu di ricerca europea di l'Oceanu Digitale iniziatu da VirtualDive.
Quist'annu, u Dolphyn offrirà à i visitori l'opportunità di immersione virtualmente in u locu di "La Gabinière" in Port-Cros in partenariatu cù u Parcu Marinu, GMF è u CG83. Per questi partenarii, Dolphyn hè ancu un veru strumentu per l'accessibilità à u fondu marinu di a regione per e persone cun disabilità. À l'uccasione di i so 50guinea bissau anniversariu, u Parcu Marinu serà equipatu in u 2013 cù cunsole chì seranu aduprate in e piscine di a regione per permette à e persone chì ùn si immergenu micca (sculari, persone cun mobilità ridutta ...) di scopre u fondu marinu di "La Gabinière" in modu multimediale è multi-sensoriale (in immersione virtuale è acquatica).
Alain DINIS furnisce duie animazioni à ghjornu (da 11h à 12h è 15 à 16h) in a piscina di sala.
I fotò: Hervé COLOMBINI